Povesti de adormit copiii iarna

[ovidiusuteu]

Pentru ca e senzatia de “gamble”…
Oare sare hangerul? Oare cand sare? Azi nu a sarit…, sigur la noapte, sau maine, sau data viitoare. Nu sare… , de ce nu sare…, am auzit ca trebuie sa ai si sansa dar norocul nu tine aici, nu e sufficient, trebuie sa cunosti bine tehnica zarurilor, sa te asezi la masa ta norocoasa, sa ai rabdare – te arunci doar cand esti sigur ca ai mana castigatoare…, si totusi cateodata parca nu-i sufficient…, Oare de ce nu sare?, Oare cand sare?... alerg… a sarit… .

Pentru ca iti doresti sa stapanesti ce simturile tale greu pot patrunde…
Pentru ca incerci sa preiei controlul acolo unde e intuneric, e departe, nu se misca, sau cel putin de pe mal asa se vede si tu vrei sa afli ce e acolo, iti doresti sa stapanesti acea portiune de apa, de bezna totala, de mal, sau pietris? sau vegetatie?.
Si atunci te incordezi la maxim, ochii sunt ageri, auzul percepe tot ce pana atunci nu era interesant, vantul incepe sa devina important – mirosi, auzi, gusti simti altfel…. O bucata de metal devine senzorul tau tactil – talpa ta care acum sta acum in adidasii de firma – off cum as mai intra sa simt cu degetele ce e acolo – dar nu pot asa ca trag de bucatica de metal, o bucata de plastic colorata rosu devine retina care iti furnizeaza date necesare incropirii unei informatii pe care creierul tau e spongios sa o afle – trebuie sa aflu ce e acolo… apa eu musai sa o controlez – ochii dor, binoclul scoate corneea, o aseaza pe plasticul albastru si lentila calda de la soare – hopa – un cm de aripioara – o fi fitofag, amur, romanesc - acolo tre sa dau, gata stiu…

Pentru ca e “hunting”…
Mii de ani este nimic pentru o specie, simti nevoie sa il vanezi, sa il pandesti, il astepti si dai intepatura fatala cand nu se asteapta .
Ai dat iama si in frigiderul de la supermarket, ala orizontal care economiseste enerige si salveaza planeta … dar tu ai in sange altceva, genetica ta are prada de capturat – de data asta esti pradatorul – iti bate tampla – transpiri, salivezi si te enerveaza groaznic telefonul - suna si iti distruge planul de atac, trebuie sa o iei de la capat – o iei de la capat – il prind eu pana la urma.

Pentru ca e omeneste-barbateste…
Il fotografiezi si te expui apoi tribului propriu, aliat si adversar – ai invins – copiii sunt mandri de tine – familia si tribul au de acum un vanator iscusit… .
Ai postat pe net cea mai mare captura - esti cel mai tare.

Colegu...
Cu el fac echipa.
Noi suntem echipa.
Echipa noastra invinge intotdeauna, pentru ca suntem doi si unde-s doi...

Te imbraci in verde… : ) ca sa nu te vada
Cine sa nu te vada? De unde sa nu te vada? Din apa? Noaptea? De la 130m? sau poate din minciog sa nu se sperie…
Sunt pescar si nu oricare – am si lanterna sub cozoroc – sunt membrul unei bresle, am uniforma iar ca sa fie clar pentru toata lumea, inclusive vecina – eu plec la pescuit.

Motive gramada – iar ordinea data doar de invalmaseala de ganduri si senzatii in miez de iarna – la noi la Cluj ingheata vitelu-n vaca – dar in dulapul vanatorului se petrec minuni – las ca vine primavera si vi le arat – ca e omeneste-barbateste , nu?

Mi-e dor sa ne vedem pe balta imbracati in verde,
Sa prindem si sa eliberam peste,

LA MULTI ANI COLEGU!!!
LA MULTI ANI TOVARASI DE BREASLA!!!

Cu prietenie si respect pentru voi toti,
Ovidiu

[Seby]

Placute si frumoase ginduri si visari ai expus in postarea ta ! oare mai exista vre-un sport inafara de pescuit care sa scoata atitea gindiri si trairi dintr-un impatimit !

[anghel alexandru]

Nu cred!

[mircea pancu]

Ganduri si trairi care, Ovidiule, la noi toti colegii tai de breasla ne trec prin cap...a.m.r. 3 luni...foarte frumoasa si profunda postarea ta. Cu respect.

[CristiD]

Tare ! Deosebit ! Excelent ! Minunat !
Sincer...un adevarat talent ...indiferent de batul pe care il tine in mana
Sa traiasca La Multi Ani !